Bullying la Questfield International College, de ce nu există un plan scris

În contextul educațional actual, fenomenul bullying impune nu doar atenție sporită, ci și implementarea unor mecanisme clare și documentate de intervenție. Faptul că un copil este supus unor agresiuni repetate în mediul școlar necesită o reacție instituțională bine structurată, care să asigure protecția și bunăstarea elevilor. În absența unor astfel de măsuri, riscul este ca situațiile să escaladeze, iar efectele negative să se amplifice, afectând profund dezvoltarea emoțională și socială a copilului.

Bullying sistematic la Questfield International College: lipsa unui plan scris de intervenție

Investigația redacției EkoNews.ro relevă o situație raportată de o familie în cadrul Școlii Questfield Pipera, în care un elev ar fi fost supus unui bullying sistematic pe o perioadă de peste opt luni. Sesizările scrise repetate, stigmatizarea medicală și presiunile pentru retragerea copilului din instituție sunt elementele centrale ale cazului, în condițiile în care nu există dovezi documentate privind măsuri instituționale concrete și scrise de intervenție.

Semnalările familiei și absența răspunsurilor documentate

Conform corespondenței și documentelor puse la dispoziția redacției, familia elevului a transmis în mod repetat, oficial și în scris, sesizări către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu. Aceste mesaje au semnalat comportamente agresive constante, stigmatizare medicală și impact emoțional sever asupra copilului. Cu toate acestea, nu există în materialele analizate răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni aplicate. Intervențiile invocate au rămas la nivel verbal, informale, fără documentație oficială care să susțină eficiența lor.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de bullying

Un aspect central al cazului este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant, folosită în colectiv nu ca măsură de protecție, ci ca instrument de umilire și marginalizare. Specialiști consultați de redacție consideră că această practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă severă de violență psihologică, cu impact major asupra percepției de sine și dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele analizate, stigmatizarea medicală a fost cunoscută și tolerată în mediul școlar, fără reacții ferme, scrise și documentate din partea instituției.

Rolul cadrelor didactice și gestionarea situației în școală

Cadrele didactice, fiind martori direcți ai dinamicilor din clasă, au responsabilitatea intervenției imediate. Totuși, conform relatărilor familiei și documentelor analizate, comportamentele agresive au continuat în mod vizibil, fără ca intervențiile să fie eficiente sau să genereze rezultate stabile. Lipsa unui răspuns instituțional clar, documentat și consecvent a contribuit la normalizarea bullyingului, iar sesizările au fost uneori încadrate drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce a minimalizat gravitatea situației.

Mesajul atribuit fondatoarei și presiunea pentru retragere

Un punct esențial în această anchetă îl reprezintă declarația atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul unui dialog direct cu familia elevului: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, preluată din relatările și documentele furnizate, indică o poziționare care poate fi interpretată ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului din școală. Redacția menționează că această afirmație este citată ca atare și nu reprezintă o concluzie privind intențiile conducerii.

Documentele instituționale și lipsa unui plan formal de intervenție

În locul unui răspuns instituțional clar și a unor decizii asumate, conducerea școlii a prezentat un formular informal de tip Family Meeting Form, care consemnează discuțiile purtate, dar nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete de implementat. Această practică ridică semne de întrebare privind eficiența și caracterul formal al intervențiilor realizate. Lipsa documentației complete limitează trasabilitatea și reduce posibilitatea verificării acțiunilor efectuate de școală.

Confidențialitatea și expunerea copilului în mediul școlar

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor legate de situație, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu există dovezi scrise privind asumarea măsurilor de protecție a datelor sensibile. Mai mult, conform unor relatări, copilul ar fi fost interpelat public în clasă referitor la sesizările transmise, situație care poate fi interpretată ca o formă de presiune psihologică instituțională.

Răspunsul instituțional și momentul implicării legale

Implicarea efectivă a conducerii școlii, inclusiv a fondatoarei, a survenit abia după opt luni de la primele sesizări scrise, odată cu demersurile juridice ale familiei. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină reacția instituțională și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate după escaladarea formală a situației, nu în faza inițială de semnalare educațională.

Raportul psihologic detaliat de peste zece pagini, realizat de un specialist de renume, documentează consecințele emoționale grave ale bullyingului repetat, confirmând impactul profund asupra copilului și relevând necesitatea unor măsuri urgente și eficiente. Acest raport este o componentă esențială a dosarului, oferind o perspectivă medicală obiectivă asupra efectelor situației semnalate.

În contextul reacției oficiale, un email transmis pe 27 ianuarie 2026 de conducerea Questfield International College către părinții elevilor descrie situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare ce contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind capacitatea instituției de recunoaștere și gestionare a fenomenului bullying.

Ulterior publicării articolului, părinții au comunicat existența unor contacte informale între școala Questfield și alte instituții de învățământ, în urma retragerii elevilor, în care aceștia ar fi fost caracterizați negativ fără fundament documentar. Redacția solicită clarificări oficiale privind aceste aspecte, care pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor implicați.

Sesizări scrise repetate și documentate de familie
Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor formale din partea școlii
Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire
Presiuni pentru retragerea copilului din instituție
Confidențialitatea informațiilor sensibile ignorată parțial
Reacția instituțională întârziată, declanșată de implicarea juridică
Minimalizarea oficială a situației în comunicările publice
Contacte informale post-retragere cu potențiale efecte negative asupra elevilor

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor, corespondenței și relatărilor familiei evidențiază o serie de deficiențe în modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală. Lipsa unor planuri scrise de intervenție, absența măsurilor concrete asumate oficial și minimalizarea situației în comunicări publice ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție ale instituției.

Declarația atribuită fondatoarei, exprimată într-un context de presiune și lipsă de soluții, reflectă o posibilă ruptură între discursul oficial al școlii și practicile concrete aplicate în fața unui caz sensibil. Întârzierea reacției instituționale până la apariția demersurilor legale accentuează această impresie și subliniază nevoia de transparență și responsabilitate sporită în gestionarea situațiilor de bullying.

În absența unor clarificări oficiale și documentate, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru orice instituție educațională: ce proceduri și mecanisme aplică în practică pentru a asigura protecția și siguranța emoțională a elevilor săi, în special când aceștia reclamă situații de agresiune repetată?

Redacția invită părinții și cadrele didactice care se confruntă cu situații similare să transmită relatările lor la adresa [email protected], pentru a contribui la o mai bună înțelegere și soluționare a fenomenului bullying în mediul educațional.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro