Gabriela Irimia și întrebările fără răspuns despre siguranța emoțională a elevilor

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar ar trebui să ofere condiții sigure, respect și sprijin pentru elevi. În contextul școlilor private, unde investițiile părinților sunt semnificative, există așteptări sporite privind calitatea actului educațional și protecția copiilor. Totuși, unele situații semnalate recent ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate conflictele și comportamentele de tip bullying, precum și despre implicarea instituțiilor în prevenirea și soluționarea acestora.

Gabriela Irimia și controversa bullying-ului psihologic la Questfield

O investigație realizată pe baza plângerilor formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a a școlii private Questfield International College relevă acuzații privind abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată în procesul educațional. Potrivit documentelor și declarațiilor furnizate redacției, climatul din această clasă ar fi fost descris drept unul toxic, cu efecte negative asupra copiilor și relației dintre familie și instituție.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private, inclusiv Questfield Pipera, sunt percepute ca o alternativă la sistemul public, oferind clase mai restrânse, supraveghere sporită și condiții optime pentru dezvoltarea elevilor. Totuși, conform unor relatări ale părinților, realitatea din clasa vizată contrazice aceste premise. Aceștia susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea necesară, iar procesul didactic este deseori redus la activități minimale sau chiar absente, afectând calitatea învățării.

Semnalele inițiale și impactul asupra elevilor

Primii indicatori ai unei situații problematice au apărut odată cu schimbările de comportament ale copiilor, care au început să manifeste teamă, confuzie și demotivare față de școală. Părinții au informat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigura o supraveghere constantă a clasei, iar unele activități didactice lipseau. De asemenea, a fost reclamată desemnarea unui elev ca „informator” al comportamentelor din clasă, ceea ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în rândul colegilor.

Blocajul în comunicare și reacțiile cadrului didactic

În încercarea de a adresa aceste probleme, părinții au relatat că dialogul cu învățătoarea a devenit tensionat și defensiv. Observațiile constructive au fost interpretate ca atacuri personale, iar discuțiile au degenerat în confruntări verbale. Această situație a deteriorat relația dintre părinți și școală, afectând încrederea și colaborarea necesare pentru un proces educațional eficient.

Rezultatele educaționale și percepția părinților

Pe lângă aspectele legate de climatul psihologic, părinții au semnalat și un nivel scăzut al performanțelor școlare. Conform acestora, rezultatele obținute la testele naționale anterioare au fost sub standardele așteptate, cu puțini elevi reușind să atingă un nivel satisfăcător. Această realitate este interpretată ca un posibil simptom al deficiențelor în supravegherea și predarea din cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și manifestările comportamentale

Responsabilitatea unui cadru didactic include asigurarea unui mediu sigur și gestionarea eficientă a eventualelor conflicte între elevi. Conform plângerilor, orele ar fi fost adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre copii ignorate, ceea ce a generat un climat haotic și a permis înrăutățirea comportamentelor agresive. Aceste aspecte au fost semnalate în corespondența părinților și documentele puse la dispoziția redacției.

Aplicarea pedepselor și impactul psihologic

Părinții au reclamat aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea elevilor de pauze sau izolarea acestora fără justificări clare din punct de vedere pedagogic. Astfel de măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, având potențialul de a afecta negativ dezvoltarea emoțională a copiilor. Totodată, s-au semnalat metode de comunicare cu elevii care ar determina negarea propriilor percepții de către aceștia, ceea ce poate genera pierderea încrederii în sine.

Efectele asupra copiilor și recomandările specialiștilor

Conform declarațiilor părinților și opiniilor exprimate de psihologi, mediul descris ar induce un climat de frică, anxietate și reticență față de activitățile școlare. Aceste condiții pot conduce la dificultăți în integrarea socială și chiar refuz școlar, cu consecințe pe termen lung asupra dezvoltării personale a elevilor. În acest context, părinții au făcut apel la instituție pentru o intervenție adecvată și monitorizarea situației.

Responsabilitatea instituțională și răspunsul conducerii

Un element central al investigației îl reprezintă lipsa unui răspuns oficial din partea conducerii Questfield International College. Redacția a solicitat puncte de vedere și clarificări privind măsurile adoptate pentru soluționarea sesizărilor, evaluarea cadrelor didactice, protecția elevilor și asigurarea unui climat educațional sănătos, însă până la momentul publicării nu au fost comunicate răspunsuri publice. Părinții au indicat că sesizările au fost multiple, atât verbale, cât și scrise, fără ca acestea să conducă la intervenții concrete și transparente.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea reală și constantă a orelor;
• Formare obligatorie în psihologia copilului pentru cadrele didactice;
• Proceduri clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor;
• Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Aceste solicitări reflectă așteptările părinților pentru prevenirea unor situații similare în viitor și pentru asigurarea unui mediu școlar sigur și echilibrat.

Concluzii și aspecte nerezolvate

Cazul semnalat în clasa a III-a de la Questfield International College, unde învățătoarea Gabriela Irimia este acuzată de bullying psihologic și lipsă de supraveghere, evidențiază o serie de probleme care necesită atenție din partea autorităților educaționale și a conducerii instituției. Din analiza documentelor și declarațiilor părinților rezultă o serie de deficiențe în monitorizarea activității didactice, gestionarea comportamentelor elevilor și în comunicarea cu familiile. În absența unui răspuns oficial și a unor măsuri documentate, situația rămâne nerezolvată, iar responsabilitatea instituțională devine un punct central al dezbaterii.

Investigația integrală și documentată poate fi consultată prin intermediul articolului publicat pe site-ul RepublicaLS – cazul documentat al învățătoarei Gabriela Irimia. În paralel, Școala Questfield Pipera, parte a unui sistem educațional privat, se confruntă cu provocări legate de menținerea unui climat educațional corespunzător și protejarea drepturilor elevilor, subliniind necesitatea unei atenții sporite și a unor intervenții eficiente din partea conducerii.